Comisia Europeană a organizat, în format digital, singura reuniune din acest an a Grupului de Dialog Civil Plăți Directe și Înverzire. Aceasta a urmărit consultarea părților interesate în privința propunerilor pentru Politică Agricolă Comună (PAC) din următoarea perioadă de programare, în prezent în curs de negociere tripartită. Din partea Confederației Europene a Porumbului și a Asociației din România a participat Cristina Cionga, director pentru afaceri europene al APPR.

Oficialii executivului de la Bruxelles au început cu o sinteză a măsurilor luate de Comisie pentru a ajuta agricultura și industria de procesare europene să facă față pandemiei de Covid-19, insistând asupra dificultăților fără precedent cu care s-au confruntat unele sectoare. De aceea, în situația în care restricțiile vor continua în lunile care vin, Comisia mizează pe extinderea utilizării noilor tehnologii, care oferă alternative viabile (de tipul fotografiilor și imaginilor din satelit, documentelor digitale, reuniunilor video) la multe activități, de pildă la inspecțiile fizice pentru acordarea de subvenții, compensații și despagubiri.
A fost prezentată în detaliu și propunerea privind Cadrul Financiar Multianual, așa cum a rezultat în urma Summitului de la sfârșitul lunii iulie. Finanțarea sectorului agricol al UE a crescut față de propunerea Comisiei din mai 2018, de la 28 la 31% din anvelopa totală sau, în termeni absoluți, la 386.6 mld €, din care 291 miliarde € în Pilonul 1 (Plați directe) si 95.6 miliarde € în Pilonul 2 (Dezv. Rurală), ultima sumă incluzând fonduri Next Gen de 7.5 mld. - împrumuturi și granturi pentru relansarea economică1.
Tot la Consiliul UE din iulie s-a mai decis ca plafonarea plăților directe să se facă numai în statele membre care doresc acest lucru; limita de 100 000 euro după deducerea costurilor cu forța de muncă se va aplica doar pentru sprijinul pentru venitul de bază (SAPS).
În ceea ce privește flexibilitatea transferurilor între piloni, Consiliul a concluzionat că pot fi mutate până la 25% între plăți directe și dezvoltare rurală, cu o flexibilitate suplimentară pentru transferuri către cel de-al doilea pilon de 15% pentru măsuri de climă și mediu, respectiv de 2% pentru tinerii fermieri. Cele 11 state membre cu un nivel de sprijin direct mai mic de 90% din media UE primesc o flexibilitate suplimentară de a transfera din Pilonul 2 până la 30% pentru suplimentarea alocarii pentru plăți directe. Acestea sunt cele trei State Baltice, Portugalia, România, Slovacia, Bulgaria, Polonia, Finlanda, Spania, Suedia.
Propunerea Consiliului și a Parlamentului European este ca noua PAC să fie implementată începând cu 2022, astfele încât 2020 și 2021 să fie ani de tranziție. Comisia a mai arătat că în această toamnă va avea loc ultimul trilog înainte de adoptarea bugetului european multianual, iar până la sfârșitul anului 2020 trebuie adoptat regulamentul de tranziție.
În ceea ce privește aplicarea obligațiilor prevăzute de Pactul Verde European, în particular de strategiile De la fermă la consumator și, respectiv, pentru Biodiversitate, Comisia dorește respectarea calendarului inițial și nu consideră că aranjamentele tranzitorii vor constitui o piedică pentru reducerea utilizării pesticidelor, creșterea ponderii producției organice, etc., ba chiar astfel ar fi facilitată trecerea la noua arhitectură de înverzire a PAC.
Au fost exprimate păreri divergente între organizațiile de fermieri și cele ale grupurilor verzi care au fost prezente la dialogul civil de astăzi, pe marginea exigențelor Pactului Verde și impactului lor asupra agriculturii europene.
În acest context, Cristina Cionga, reprezentanta APPR, a arătat că “Orice obiectiv de reducere a utilizării produselor sintetice de protecție a plantelor trebuie să țină cont de eforturile deja depuse, având în vedere disponibilitatea alternativelor și a practicilor agricole (de pildă, managementul integrat al dăunătorilor). De asemenea, ar trebui propus un calendar realist, deoarece fermierii riscă să rămână fără mijloace de a-și apăra recoltele, ceea ce va pune în pericol hrana consumatorilor europeni.” Comisia a răspuns că strategia De la fermă la furculiță nu dorește să fie doar o sursă de constrângeri în politicile viitoare elaborate de CE, ci va ține seama de realități și de ceea ce s-a realizat până la momentul actual.
La reuniune au participat confederații și asociații ale fermierilor europeni, între care Copa-COGECA, CEJA, CEPM, ELO, Federația pentru Agricultură Organică IFOAM, organizații de mediu (Bee Life, WWF, Greenpeace), ale proprietarilor de păduri EURAF, etc.

Înapoi la știri

Euroferma: Agricultura