Seceta pedologică moderată, puternică şi extremă se va semnala pe suprafeţe agricole extinse din Dobrogea, local în diferite zone din Moldova şi Muntenia, iar izolat în estul Olteniei şi nord-vestul Banatului, arată prognoza agrometeorologică publicată de Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM), pentru perioada 10 - 16 iulie 2020.

"Rezerva de umiditate accesibilă plantelor pe adâncimea de sol 0-100 centimetri, în cultura neirigată de porumb, se va încadra în limite satisfăcătoare până la apropiate de optim şi optime, în majoritatea zonelor de cultură. Seceta pedologică cu diferite grade de intensitate, respectiv moderată, puternică şi local extremă, se va semnala pe suprafeţe agricole extinse din Dobrogea, local în centrul, estul, sudul şi sud-estul Moldovei, nord-estul, estul, sud-estul, nordul şi sudul Munteniei, sudul, sud-vestul, izolat estul Olteniei, nord-vestul Banatului", menţionează specialiştii.
Prognoza ANM relevă faptul că, pe ansamblu, regimul hidro-termic din aer şi sol favorabil va determina o evoluţie normală a proceselor fiziologice la toate culturile agricole, în cea mai mare parte a ţării.
Potrivit sursei citate, starea de vegetaţie a speciilor prăşitoare se va menţine în general bună şi medie, iar în semănăturile tardive şi pe terenurile cu deficite de apă în sol, ritmurile de vegetaţie ale plantelor vor fi stânjenite. La grâul de toamnă înfiinţat în perioada optimă se vor continua lucrările de recoltare, iar în semănăturile tardive se vor înregistra fazele de maturitate în ceară şi deplină (30-100%).
Cultura de rapiţă aflată la maturitatea tehnologică se va recolta pe ultimele suprafeţe agricole. Sub aspect fenologic, la floarea-soarelui vor predomina fazele de formare a capitulului (50-100%), înflorirea (30-100%) şi începutul maturităţii în ceară (10-30%), la nivelul întregii ţări. În funcţie de data semănatului şi agrotehnica aplicată, porumbul va înregistra diferite faze de vegetaţie, respectiv: formarea paniculului (20-100%), înflorirea şi mătăsirea (10-50%), iar izolat în zonele de câmpie, la hibrizii extra-timpurii se va putea declanşa maturitatea în lapte (10-15%).
De asemenea, în principalele bazine de cultură, la sfecla de zahăr se vor semnala înfrunzirea (70-100%), precum şi alungirea/îngroşarea axei hipocotile (30-100%). Cartoful pentru consum se va afla la creşterea tuberculilor şi înflorire (40-100%), în majoritatea zonelor de cultură.
În toate plantaţiile, la speciile de seminţoase (măr, păr) predominante vor fi fazele de creştere a fructelor şi acumulare a zaharurilor, iar la sâmburoase (cais, piersic şi prun), maturarea fructelor şi recoltarea acestora. Viţa-de-vie din cea mai mare parte a podgoriilor va parcurge creşterea lăstarilor/frunzelor, precum şi dezvoltarea boabelor.
Specialiştii ANM recomandă continuarea lucrărilor agricole în câmp (praşile mecanice/manuale, erbicidări, tratamente fito-sanitare, recoltare etc.) şi precizează că, în zilele fără precipitaţii, acestea se vor desfăşura în condiţii relativ bune.
Din punct de vedere termic, în primele zile ale perioadei va predomina o vreme mai caldă decât în mod obişnuit în aproape toată ţara, iar în restul intervalului, valorile termice se vor situa în jurul normelor climatologice.
Temperatura medie diurnă a aerului se va situa între 21 şi 28 de grade Celsius în zilele cele mai calde, abaterile termice pozitive fiind de 1 - 5 grade şi de 13 - 27 grade Celsius spre sfârşitul perioadei, limite apropiate de mediile multianuale, în majoritatea regiunilor agricole.
Temperatura maximă a aerului va oscila între 18 şi 36 de grade Celsius, pe întreg teritoriul agricol, iar cea minimă va fi cuprinsă între 7 şi 22 de grade Celsius, în cea mai mare parte a ţării, valori mai scăzute fiind posibile în depresiunile din estul Transilvaniei.
Sub aspect pluviometric, se întrevăd ploi locale cu caracter de aversă, dar şi torenţiale, însoţite de descărcări electrice, intensificări de scurtă durată ale vântului cu aspect de vijelie şi izolat, căderi de grindină. De asemenea, local se pot înregistra cantităţi de apă mai însemnate din punct de vedere agricol.
Evoluţia stării de vegetaţie pentru perioada estimată utilizează prognoza meteorologică pe scurtă/medie durată asociată cu informaţiile fenologice colectate săptămânal prin monitorizarea principalelor culturi agricole din România situate în apropierea staţiilor meteorologice cu program agrometeorologic din reţeaua ANM.

Sursa: AGERPRES

Înapoi la știri

Euroferma: Agricultura