România va solicita pentru sectorul de pescuit şi acvacultură, după 2020, asigurarea unui nivel de finanţare similar cu cel acordat în actuala perioadă de programare, creşterea valorii adăugate în sector prin utilizarea fondurilor europene şi simplificarea procedurilor privind implementarea tehnică şi financiară a acestora, informează Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) într-un comunicat remis vineri.

Şeful MADR, Petre Daea, s-a întâlnit joi cu Karmenu Vella, comisarul european responsabil pentru Mediu, Afaceri Maritime şi Pescuit, iar subiectele abordate de cei doi oficiali au vizat pescuitul sustenabil în Marea Neagră - priorităţile pentru anul 2018, obiectivele României pentru viitoarea Politică Comună în domeniul pescuitului, aspectele privind sistemul de control al pescuitului, implementarea Planului de Acţiune pentru reformarea acestui sistem, implementarea FEPAM post 2020 - elemente de poziţie ale României.
Printre priorităţile României pentru anul 2018 se află atragerea celorlalte state riverane Mării Negre în activităţile comune de inspecţie, control şi supraveghere, continuarea misiunilor comune de inspecţie şi control România - Bulgaria, respectarea nivelului de cote alocate, pe specii, evaluarea stocurilor în colaborare cu Institutul de Cercetare-Dezvoltare Marină 'Grigore Antipa' Constanţa şi acţiuni permanente de inspecţie, control şi supraveghere.
Ministrul Petre Daea a arătat că printre obiectivele României pentru viitoarea Politică Comună în domeniul Pescuitului se regăsesc modernizarea şi creşterea capacităţii flotei de pescuit la Marea Neagră.
În cadrul întâlnirii, comisarul Vella a afirmat că una dintre problemele deosebite cu care se confruntă Uniunea Europeană este acvacultura, în sensul că UE importă 60% din peştele aflat pe piaţă, 32% provine din pescuit şi doar 8% din acvacultură.
În acest sens, experţii europeni au realizat un studiu privind alimentele care provin din mări şi oceane, iar acesta a arătat că trebuie să avem mai puţin peşte pescuit şi mai mult din acvacultură. Astfel, comisarul şi-a manifestat aprecierea faţă de poziţia României privind dezvoltarea acvaculturii, ţara considerând că pentru următoarea perioadă, acvacultura trebuie să beneficieze de fonduri consistente şi de creşterea intensităţii sprijinului pentru acest tip de proiecte.
Problemele sensibile privind păsările ihtiofage (cormoranii) reprezintă o situaţie cu care se confruntă mai multe ţări din UE, printre care şi România. Comisarul European a precizat că există directiva habitate şi păsări care protejează aceste animale, dar, în general, directivele permit derogări, astfel încât ţările membre să poată revizui planurile lor de management pentru cormorani şi astfel să se poată lua măsuri pentru a asigura viabilitatea fermelor piscicole din zonele respective, se arată în comunicat.
De asemenea, au fost abordate şi elemente de poziţie ale României pentru sectorul de pescuit şi acvacultură în ce priveşte cadrul financiar multianual post 2020. În acest context, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a precizat că România solicită asigurarea aceluiaşi nivel de finanţare acordat în actuala perioadă de programare, dorim creşterea valorii adăugate în sector prin utilizarea fondurilor europene şi simplificarea procedurilor privind implementarea tehnică şi financiară a acestora.
Comisarul a dat asigurări că există deschidere din partea Comisiei Europene pentru valorificarea oportunităţilor pe care Marea Neagră le oferă. Astfel, se doreşte îmbunătăţirea stocului, protejarea mediului şi promovarea creşterii albastre - dezvoltarea durabilă a întregului sector marin şi maritim. În ceea ce priveşte calcanul, se lucrează la un plan multianual de management ce va viza toate ţările riverane.
Potrivit sursei citate, în ceea ce priveşte implementarea unei agende comune maritime a Mării Negre va avea loc la Burgas o întâlnire la care sunt convocaţi toţi miniştrii din UE. De asemenea, România va găzdui cea de-a 42-a Sesiune Anuală a GFCM (General Fisheries Commission for the Mediterranean n.r.) în luna octombrie a anului 2018.

Sursa: AGERPRES

Înapoi la știri

Euroferma: Agricultura