Cantităţile de îngrăşăminte chimice utilizate în agricultura românească au fost la jumătate faţă de media ţărilor dezvoltate din Uniunea Europeană, iar acest lucru ne arată că agricultura românească nu a afectat mediul de-a lungul ultimilor 50 de ani, a declarat, joi, vicepremierul Daniel Constantin, ministru al Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, la Forumul regional privind viitorul agriculturii.

"Agricultura românească nu a afectat mediul de-a lungul ultimilor 50 de ani. România nu foloseşte decât jumătate din cantităţile de îngrăşăminte chimice care se aplică în Ungaria şi Polonia sau chiar la 25% din ceea ce se foloseşte în ţările mai dezvoltate, Olanda sau Spania. În cifre absolute, cantitatea de îngrăşăminte chimice a fost de 491.000 de tone, din care azotoase 344.000 tone, fosfatice 113.000 tone şi potasice 33.000 tone. Faţă de media UE, a celor 15 ţări mai vechi, suntem la jumătate ca şi cantitate folosită", a precizat Constantin.
În opinia acestuia, un alt barometru care certifică practicarea unei agriculturi prietenoase cu mediul, în România, este pânza de apă freatică, ce reprezintă şi în acest moment sursa de apă potabilă pentru locuitorii din peste 2.000 de comune din mediul rural.
"În momentul de faţă pânza de apă freatică reprezintă sursa de apă potabilă pentru locuitorii din mediul rural. Chiar şi azi aproximativ 2.000 de comune din România folosesc această sursă de apă care certifică faptul că de-a lungul timpului agricultura pe care am practicat-o în România nu a cauzat nici solului, nici mediului şi nici resurselor de apă. Utilizarea apei pentru irigaţii nu a cunoscut o dezvoltare în ultimii ani, iar din punct de vedere al agriculturii nu este bine, însă pentru mediu a fost bine şi cred că s-a ţinut un echilibru bun în agricultura românească. De asemenea, în ultimii 7
ani, fermierii fie mici, fie mari s-au dotat şi au adoptat tehnologii care nu au fost dăunătoare mediului", a explicat şeful MADR.
Constantin consideră că România a avut o experienţă pozitivă de-a lungul timpului din acest punct de vedere şi face eforturi ca şi în perspectiva anilor următori să se adapteze noilor condiţii legate de protecţia mediului.
"Cred că acesta este trendul şi la nivel european şi aşa trebuie să fie şi în România. Nu poate exista o agricultură fără protecţia mediului şi nu poate exista mediu fără o agricultură care să nu fie dezvoltată. Cred că România a avut o experienţă pozitivă de-a lungul timpul timpului, s-a adaptat bine în ultimii ani şi face eforturi ca şi în perspectiva anilor următori să se adapteze", a adăugat ministrul Agriculturii.
Organizaţia Europeană a Proprietarilor de Pământ împreună cu Liga Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România organizează joi, la Bucureşti, conferinţa regională a celui de-al 7-lea Forum privind viitorul agriculturii (FFA), subiectele abordate vizând problemele agriculturii la nivel mondial, schimbările climatice şi modul în care poate coexista competitivitatea şi protecţia mediului în agricultură românească.

Competitivitatea la nivel mondial în raport cu negocierile Parteneriatului Transatlantic pentru Comerţ şi Investiţii (TTIP), dar şi intensificarea durabilă a producţiei agricole, cu alte cuvinte, sustenabilitatea producţiei alimentare şi producţiei de fibre din punct de vedere cantitativ, calitativ şi al profitabilităţii sunt alte teme de dezbatere.

Sursa: AGERPRES

Înapoi la știri

Euroferma: Agricultura