Atragerea fondurilor europene, reabilitarea sectorului de irigaţii şi restructurarea sistemului de cercetare din domeniul agriculturii se află pe lista de priorităţi anunţate pentru 2013 de ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Daniel Constantin, într-un interviu acordat Agenţiei Naţionale de Presă AGERPRES.

Ministrul consideră că gradul de accesare a fondurilor europene în 2013 este de 1,3 miliarde de euro pentru a evita dezangajările.
Şeful MADR a afirmat că în acest an vor exista propuneri în ceea ce priveşte schimbarea sistemului de impozitare în agricultură, iar reforma instituţională a Ministerului Agriculturii şi a unităţilor din subordine reprezintă un alt obiectiv important al acestui an.
Potrivit sursei citate, România va avea în acest an cel puţin doi ataşaţi agricoli, în Rusia şi China, în vederea promovării produselor alimentare autohtone.

AGERPRES: Domnule ministru, care sunt în opinia dumneavoastră principalele priorităţi ale anului 2013 pentru sectorul agricol din România?
Daniel Constantin: Perspectiva financiară 2014-2020 este legată de accesarea de fonduri europene. Bugetul de stat, nu numai la agricultură, ci la toate ministerele, suferă destul de mult pentru că gradul de colectare nu este nici pe TVA şi nici la celelalte taxe şi impozite atât de mare. Din acest punct de vedere, noi, ca miniştri, trebuie să degrevăm bugetul de stat prin accesarea de fonduri europene pentru că avem acolo un mare potenţial pe care trebuie să îl punem mai bine în valoare. Pe zona de agricultură lucrurile au mers destul de bine, dar acestea mai trebuie îmbunătăţite în perioada următoare. Pe zona de dezvoltare rurală, o prioritate a anului 2013 este să accesăm o sumă mult mai importantă decât cea din 2012. Dacă în 2012 au venit în România peste un miliard de euro pe zona de dezvoltare rurală, nu mai spun de sumele importante de 1,2 miliarde de euro, care au venit prin APIA, cred că gradul de accesare a fondurilor europene în 2013 pentru a evita dezangajări este de 1,3 miliarde de euro. Speranţa mea este că vom accesa mult mai mult în acest an. Este un an de vârf, pentru că, pe de o parte, trebuie să contractăm sută la sută până la sfârşitul anului, iar, pe de altă parte, trebuie să atragem fonduri care să fie rambursate de Comisia Europeană într-o sumă mai mare de 1,3 miliarde de euro.
După 2014, zona de fonduri europene o văd ca fiind cea mai importantă resursă de investiţii pentru agricultori, cred că aşa ar trebui să o vadă şi agricultorii. Cea mai importantă resursă atunci când vrei să faci investiţii o reprezintă fondurile europene. Accesarea de fonduri europene pe noul PNDR ar trebui să fie o prioritate la nivel naţional. Avem însă o dificultate legată de gradul de cofinanţare. Dacă până acum gradul de cofinanţare pe dezvoltare rurală a fost de 15%, din 2014 ar putea ajunge la 25%, iar acest lucru ar însemna un efort bugetar mult mai mare. Am avut din luna iulie şi până acum un grad de cofinanţare de 5%, iar acest lucru ne-a ajutat destul de mult, dar dacă aveam posibilitatea de a cofinanţa mai mult în 2012, probabil că atrăgeam mai mulţi bani europeni. De aceea preocuparea mea în 2013, dar şi în 2014 şi în viitor, este să avem asigurată cofinanţarea, fie că vorbim de 5%, 15% sau 25%, pentru că este esenţială atunci când vorbim de accesarea de fonduri europene.

AGERPRES: Ce măsuri veţi lua în acest an pentru reabilitarea sectorului de irigaţii?
Daniel Constantin: Am mai spus-o, reabilitarea sistemului de irigaţii este o prioritate în mandatul meu. Astfel, în proiectul privind canalul Siret-Bărăgan sunt implicate trei ministere, nu este doar o chestiune care ţine de Ministerul Agriculturii. Studiile de prefezabilitate au fost finalizate, iar acum intrăm în faza de realizare a studiilor de fezabilitate şi pe urmă trebuie să declanşăm procedura pentru Parteneriatul Public Privat. De acest proiect sunt interesate mai multe companii din întreaga lume. În ceea ce priveşte programul de un miliard de euro pentru reabilitarea sistemului de irigaţii, pe o zonă de 800.000 de hectare, suntem în faza de negocieri cu reprezentanţii Comisiei Europene pentru că acesta nu poate finanţat din fondurile de dezvoltare rurală, ci din fondurile de coeziune, începând cu 1 ianuarie 2014. Noi, însă, trebuie să definitivăm discuţia din 2013 cu comisarul Hahn (n.r. comisarul european pentru politică regională, Johannes Hahn), dacă vrem să fie finanţat acest program din fonduri europene. Încă de anul trecut, am încercat să finanţăm reabilitarea staţiilor de punere sub presiune, care se află deja în proprietatea organizaţiilor de udători, iar în România sunt peste 450 de staţii de pompare. De asemenea, anul trecut au fost două sesiuni de depunere de proiecte pe PNDR, în prima fiind semnate 40 de contracte cu finanţare sută la sută de un milion de euro pe proiect. În septembrie, am avut programată o sesiune cu fonduri de 25 de milioane de euro, dar am majorat-o la 60 de milioane euro, pentru finanţarea a 60 de proiecte. În final s-au depus însă 90 de proiecte, iar acum căutăm soluţii să le finanţăm pe toate, dacă vor fi eligibile. Este un sector extrem de important, facem un efort să mărim aceste fonduri până la 90 de milioane de euro.
De asemenea, la sfârşitul anului trecut, prin Hotărâre de Guvern, avem din corecţiile financiare aplicate la POS Mediu peste 30 de milioane de euro care vin către zona de combatere a inundaţiilor şi desecare, bani destinaţi studiilor de fezabilitate în zona canalului Siret - Bărăgan. Aceste studii vor sta la baza viitorului program pentru amenajările din jurul Canalului. Din 2014, zona de irigaţii nu poate fi văzută separat de perdelele de protecţie şi avem în vedere ca să finanţăm mai mult acest sector pentru a nu vorbi de un risc mare de secetă.

AGERPRES: Cum arată bugetul Agriculturii pentru 2013 şi cât de mulţumit sunteţi de suma de 3,8 miliarde de euro avansată de premier?
Daniel Constantin: Marea componentă a bugetului agriculturii pe 2013 este legată de fondurile europene. Propunerea de buget pentru MADR, de 3,8 miliarde de euro, este mai mare decât proiecţia anului 2012, dar mai mică decât execuţia finală a anului trecut, pentru că o parte din subvenţiile acordate în 2012 şi aici mă refer la sumele care au mers pentru bunăstarea la păsări şi porci sunt acum plătite din fonduri europene. E greu să spui că eşti mulţumit de un anumit buget, dar eu înţeleg foarte bine constrângerile bugetare, mai ales când văd ce bugete au celelalte ministere. Pot să spun că, în cazul în care bugetul va mai fi ajustat la nivelul Parlamentului, putem să acoperim majoritatea proiectelor avute în programul de guvernare şi pe care le vizăm în 2013 la Ministerul Agriculturii şi consider că sunt importante pentru agricultori. În momentul de faţă este doar o propunere pe baza căreia discutăm cu FMI şi pe urmă vom merge în comisiile de specialitate ale Parlamentului. Oricum, bugetul va asigura resursele pentru principalele priorităţi din 2013.

AGERPRES: Cum şi când veţi reorganiza aparatul central al ministerului şi agenţiile din subordine?
Daniel Constantin: Reforma instituţională a MADR şi a unităţilor din subordine va începe în acest an. Probabil Direcţiile Agricole vor fi primele care vor intra în zona de restructurare şi cred că vor fi organizate pe sistemul de regiuni. România, odată cu modificarea Constituţiei, va pune accentul pe dezvoltarea regională. Cel mai probabil vor exista opt Direcţii Agricole, iar până la sfârşitul lunii martie vom veni şi aici cu un plan de reorganizare a sistemului din minister, aparatului central şi a unităţilor din subordine. Consider că Direcţia Agricolă trebuia restructurată de mai mult timp, poate că a sosit momentul acum, pe mandatul meu, dar trebuie făcut lucrul acesta cât mai repede.
În ceea ce priveşte procesul de unificare al agenţiilor de plăţi şi acest lucru cred că trebuie început din anul 2013 şi finalizat până la 1 ianuarie 2014, astfel încât să nu fie puse sub semnul întrebării procesele de acreditare a celor două agenţii. Nu cred că din agenţiile de plăţi trebuie să dăm afară oameni sau să-i restructurăm. Dacă trebuie să facem economie undeva, trebuie să ne uităm în alte zone, nu către zona care se ocupă de accesarea de fonduri europene, cu atât mai puţin agenţiile de plăţi din agricultură, care atrag anual între 2 şi 3 miliarde de euro, sume care vor fi atrase în continuare cel puţin până în 2020.
De asemenea, pe zona fitosanitară, agenţia este organizată acum la MADR, la nivel de direcţie. Ne gândim în perioada următoare să o organizăm sub forma unei autorităţi, având în vedere personalul din ce în ce în mai puţin, din cauza grilei slabe de salarizare. Acest lucru ne-a făcut să pierdem personal foarte mult pentru că sunt foarte prost plătiţi. Din acest motiv vrem să nu mai fie direcţie în cadrul MADR, ci o unitate fitosanitară care să funcţioneze în subordinea ministerului şi în eventualitatea că vom demonstra că aduce venituri suplimentare la buget, să îi schimbăm statutul şi să devină extrabugetară. Cred că se poate astfel schimba şi grila de salarizare şi activitatea ar fi mult mai eficientă. În zona aceasta se pot obţine fonduri mai multe, vom avem personal din ce în ce mai bine pregătit şi o eficienţă mai mare în activitatea pe acre o prestează.
Şi în ceea ce priveşte Agenţia Domeniilor Statului (ADS), aceasta îşi va schimba foarte mult activitatea în perioada următoare. Pe parcursul anului 2013 vom pune în dezbatere publică ce vom face cu vânzarea terenurilor agricole după 2014. ADS va juca un rol destul de important în această chestiune. Ne vom lua după modelul francez, unde există o agenţie care vizează tot ceea ce înseamnă transfer de teren agricol între agenţii economici, între persoane fizice, atât în interiorul Franţei cât şi pe piaţa unică. ADS va trebuie să preia o parte din astfel de activităţi, deşi ne gândim chiar la un rol extins al ADS, în procesul de comasare a trenurilor agricole. Vom veni cu dezbaterea publică pe zona aceasta.
Pe Camerele Agricole trebuie să avem o iniţiativă legislativă de modificare a legii actuale de funcţionare pentru că sunt câteva chestiuni care trebuie corectate, respectiv sistemul actual în care erau aleşi cei care conduceau aceste structuri. Cred că nu era cea mai potrivită formula propusă şi acesta este doar unul dintre motivele pentru care am decis să amânăm organizarea alegerilor pentru anul 2013. Îmi doresc să fie ferite de orice influenţă politică. Ele trebuie să fie ale fermierilor, iar finanţarea şi funcţionarea Camerelor să se facă doar de către fermieri. Mi-aş dori să existe din 2014 aceste Camere şi la nivel regional. Cred că este obligatoriu ca, în februarie, să se depună o iniţiativă legislativă de modificare a actualei legi, ca în aprilie sau cel târziu, în mai, să organizăm alegeri pentru Camerele Agricole.

AGERPRES: În ce stadiu se află elaborarea noului PNDR 2014-2020? Când estimaţi că va fi finalizat şi cum va arăta comparativ cu actual program? Ce măsuri consideraţi că vor trebui menţinute în următoarea perspectivă financiară?
Daniel Constantin: O prioritate legată de fondurile europene o reprezintă şi elaborarea noului program de dezvoltare rurală. Este în grafic în momentul de faţă. Se realizează studii, sunt echipe care lucrează la acest program şi eu sper ca până în septembrie să avem o propunere de program pe care să o supunem dezbaterii publice, astfel încât ea să poată fi aplicată de la 1 ianuarie 2014, cu toate că eu nu sunt acum convins că va intra în vigoare, aşa cum merg lucrurile la nivel european, cu noua reformă Politicii Agricole Comune (PAC). Mai sunt câţiva paşi care trebuie parcurşi. În primul rând trebuie aprobat cadrul financiar, iar acolo discuţiile sunt în impas, după care trebuie finalizată reforma PAC şi apoi trebuie aprobate programele la nivel naţional. Deocamdată, noul PNDR este în procedură, probabil dacă am fi început mai devreme, în 2012, am fi fost mai avansaţi. Ţin foarte mult să avem în noul program o viziune de dezvoltare a satului românesc. Cred că este provocarea cea mai mare a unui ministru. Am văzut această tendinţă şi la nivel european şi cred că nu trebuie să mai mergem doar cu acele investiţii în mediul rural. Trebuie să plecăm de la dezvoltarea economică a satului. Infrastructura va rămâne prioritară, sub o formă sau alta, dar trebuie să plecăm de la dezvoltarea economică a satului. Dacă sunt investiţii care se fac în mediul rural, dacă sunt create locuri de muncă, infrastructura vine de la sine, fie prin programe europene, fie prin programe de la bugetul de stat. Trebuie ca în noul program să avem investiţiile în ferme, ca o prioritate care se realizează în ceea ce înseamnă agricultură, fie că vorbim de ferme de producţie vegetală sau zootehnice. De asemenea, cred că încă nu am ajuns, chiar dacă s-au modernizat foarte mult utilajele agricole, la un grad de retehnologizare pe care ni l-am fi dorit în momentul de faţă.

AGERPRES: Ce intenţii aveţi în legătură cu cercetarea în domeniul agricol?
Daniel Constantin: Restructurarea sistemului de cercetare din domeniul agriculturii este o altă o prioritate din mandatul anului 2013. Am avut o discuţie la început de an cu cei din conducerea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice (ASAS) şi vom continua şi săptămâna viitoare discuţiile. Eu sper ca până în luna martie să avem o strategie, în ceea ce priveşte sectorul de cercetare din agricultură pentru a putea atrage fonduri europene şi pentru a asigura progresul în agricultura românească. Fără cercetare nu putem vorbi de progres în agricultură şi consider că trebuie să investim mai mult în această zonă pentru că la modul cum sunt organizaţi în momentul de faţă este destul de dificil. După ce definitivăm discuţiile cu cei de la ASAS vom pune în dezbatere publică toată această viziune. Sunt foarte multe lucruri, este o chestiune delicată, dar m-am angajat ca în primele luni ale acestei mandat să rezolvăm această problemă. Institutele de cercetare mai deţin în prezent 40.000 de hectare, din care efectiv în proprietatea lor, în jur de 12.000 hectare, restul fiind în administrare.

AGERPRES: Ce proiecte aveţi pentru promovarea produselor agroalimentare româneşti şi creşterea exporturilor de produse procesate?
Daniel Constantin: În acest an, în luna februarie, România este 'ţara anului', la cel mai mare târg de produse bio din lume, cea ce aduce o recunoaştere că în România s-a dezvoltat agricultura ecologică. De asemenea, în România se organizează Congresul Mondial al Viei şi Vinului, în luna iunie, la Palatul Parlamentului, ceea ce este o altă recunoaştere că s-a realizat un progres important în acest domeniu, în special prin atragerea de fonduri europene. Aici, programul de reconversie şi replantare a funcţionat extrem de bine. Am putea face mai mult pentru a ieşi cu astfel de produse la export.
Totodată, există o Notă aprobată în Guvern prin care vom avea în acest an ataşaţi agricoli pentru promovarea produselor autohtone, în cel puţin trei mari capitale. Am solicitat ajutorul Guvernului şi al Ministerului de Externe pentru a avea ataşaţi agricoli pe mai multe destinaţii, dar priorităţile mele sunt China şi Rusia, şi poate Franţa. Sper ca în câteva luni să avem deja la post doi-trei ataşaţi. Încep cu ţările terţe pentru că România are un potenţial şi există o mare dorinţă a agenţilor economici din zona respectivă de a importa produse din România. În 2013, vom continua programele de promovare care există deja cele pe vinuri, pe zona agriculturii ecologice şi a produselor tradiţionale.

Înapoi la știri