Indagra, cel mai mare târg de agricultură din România, a atras şi în 2016 numeroşi vizitatori, de toate vârstele, cu deja tradiţionalele produse şi mirosuri îmbietoare ale toamnei: pastramă, mici sau must proaspăt, chiar dacă în acest an au lipsit recordurile ediţiilor anterioare, respectiv pâinea uriaşă de 70 de kilograme coaptă pe vatră şi viţelul la proţap de 250 de kilograme.

Echipamente şi utilaje din ce în ce mai perfomante, dar şi animalele rezultate din genetica românească au fost "vedetele" actualei ediţii ale târgului de agricultură şi industrie alimentară de la Romexpo. După o negociere "la sânge" a preţului privind spaţiul de cazare a animalelor, fermierii români au reuşit să aducă exemplare de excepţie.
Oficialii români susţin că, pe ansamblu, târgul Indagra a evoluat, chiar dacă de două ediţii lipseşte salonul dedicat exclusiv produselor ecologice, iar vinurile româneşti au fost puţin promovate.
"Indagra, pe ansamblu, mi se pare că a evoluat de la an la an. România reprezintă o piaţă importantă şi interesantă pentru producătorii străini de echipamente agricole, iar în condiţiile în care marii fermierii sunt interesaţi de utilaje performante au fost prezentate la actuala ediţie a târgului tractoare tot mai mari şi tot mai puternice. A apărut şi o fabrică de tractoare la Reghin care asamblează o marcă de tractoare din Belarus. Sunt, de asemenea, o mulţime de utilaje de lucrat pământul, de la grape la semănători, tractoare de mici dimensiuni, inclusiv pentru mici fermieri, deşi mă aştept ca încet, încet, să vad şi la noi tehnologii ca şi în Argentina. Acolo se folosesc pe scară largă tehnologii de reducere a lucrărilor solului, iar printr-o singure trecere fac toate operaţiile: însămânţează, fertilizează, afectează foarte puţin terenul şi reduc foarte mult consumul de combustibili. Ei au ajuns la un consum de combustibil de 2,5 litri pe hectar, în timp ce noi plătim motorina fără acciză sau cu acciză redusă pentru 78 de litri pe hectar. La ora actuală, sunt şi la noi astfel de tehnologii, dar la nivel de numai câteva procente", a declarat duminică, pentru AGERPRES, ministrul Agriculturii, Achim Irimescu.
Din păcate, toate aceste echipamente de ultimă generaţie sunt aduse din afară, producţia autohtonă fiind aproape inexistentă.
Şi în cazul industriei alimentare, Irimescu susţine că au fost făcute progrese foarte mari, iar la Indagra au fost aduse tehnologii "extraordinare" prin care poţi "să scapi" de problema aditivilor şi de cea a conservanţilor din alimente. Deşi nu sunt foarte ieftine aceste tehnologii, în mod sigur merită investiţia, deoarece consumatorii români au devenit tot mai avizaţi asupra problemelor legate de conservanţi şi aditivi.
"Cred că aici trebuie insistat foarte mult pentru că risipa alimentară este influenţată masiv de perioada valabilităţii unui produs. Cu cât este realizat în condiţii mai bune de igienă şi cu metode de conservare naturale, cu atât produsul este mai bine folosit", a subliniat oficialul de la minister.

Ţări cu tradiţie în agricultură precum Austria, Polonia, Bulgaria, Italia sau Olanda, au fost, de asemenea, bine reprezentate, aceasta din urmă venind cu multe inovaţii pe diferite sectoare. În domeniul pomiculturii, cei interesaţi au putut vizita un lot demonstrativ al livezilor viitorului în România, cu pomi roditori din primul an. Sistemul inovativ, implementat în Olanda şi testat în ţara noastră, poate tripla producţia de fructe a pomicultorilor români, cu până la 60 de tone de mere la hectar şi cu un consum de apă redus la jumătate. Noua tehnologie presupune plantarea unui senzor la rădăcina mărului, care oferă informaţii despre umiditatea şi substanţele nutritive de care are nevoie planta. Acesta poate fi controlat de la distanţă, de pe laptop sau telefonul mobil. Sistemul oferă şi soluţii de tratament pentru pomii ameninţaţi de secetă, insecte sau paraziţi.
În horticultură, specialiştii olandezi au prezent la târg şi un sistem de seră care minimizează resursele de producţie. Cu material şi cunoştinţe testate şi implementate în Olanda, legumicultorii români pot reduce consumul de apă de la 60 la 4 litri, pentru a obţine un kilogram de legume gustoase.
"Din păcate, producătorii români sunt interesaţi de aceste tehnologii, doar dacă vor reuşi să vândă marfa la un preţ avantajos, dar în condiţiile în care noi nu suntem foarte departe de Turcia şi se aduc din Antalya produse ieftine, este destul de greu de concurat cu ei. De exemplu, iarna, nimeni nu-i poate concura pe turci la tomate", a menţionat Irimescu.
De asemenea, pe partea de zootehnie, fermierii au venit la Indagra cu vaci de lapte şi de carne performante, cu genetică foarte bună, adaptate condiţiilor din România.
"Am reuşit pe partea de animale cu mari eforturi să ajutăm producătorii, după ce am negociat cu organizatorul un preţ foarte bun pe metru pătrat pentru a putea participa toţi fermierii, deoarece în prima fază nu şi-ar fi putut permite, dar ce ar fi însemnat un târg de agricultură fără animale. Am avut la Indagra vaci de lapte perfomante cu genetică foarte bună, Holstein dar şi Sura de Stepă, o rasă tradiţională de carne din România, foarte bine adaptată la condiţiile noastre. Din păcate, nu se mai regăseşte în foarte multe locuri din ţară. La ovine am văzut ţurcana tradiţională, care arată foarte bine ca performanţă, dar şi rasa karakul, pielicele roz cum îi zic fermierii, şi aveau chiar şi o expoziţie de vânzare cu căciuli foarte frumoase. Cred că este foarte important să apară cât mai multe rase de carne ca să putem intra pe piaţa europeană", a explicat ministrul Agriculturii.
Şeful MADR a afirmat că au fost aduse la târg animale care costau mii de euro, taurii fiind însă cei mai valoroşi.
"Sunt tauri atât de performanţi că ajung să valoreze şi o sută de mii de euro. Nu a fost un astfel de exemplar la Indagra, însă am văzut în Mureş unul care valora şi 150.000 de euro, dar care poate aduce din vânzarea materialului seminal şi 2 -3 milioane de euro. Şi sectorul de creştere a păsărilor a fost bine reprezentat la târg, cu toate că industria avicolă are mari probleme din cauza importurilor de carne de pasăre şi de ouă", a adăugat Achim Irimescu.
Nu în ultimul rând, ministrul şi-a exprimat regretul că România, deşi este un producător important de vin şi are produse de cea mai bună calitate, "cu regret o spun că vinul românesc nu a fost reprezentat anul acesta la Indagra".

Târgul internaţional de produse şi echipamente în domeniul agriculturii, horticulturii, viticulturii şi zootehniei - INDAGRA - a găzduit peste 520 de expozanţi din 22 de ţări, din care peste 300 au fost din România: Acestea au expus pe o suprafaţă de 33.000 de metri pătraţi.
Ediţia din acest an s-a desfăşurat sub înaltul patronaj al Preşedintelui României şi a fost organizată de Romexpo în parteneriat cu Camera de Comerţ şi Industrie a României.

Sursa: AGERPRES

Înapoi la știri

Euroferma: Agricultura