Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) va finaliza până la data de 8 decembrie 2016 un studiu de piaţă privind cererea şi oferta de struguri şi vin din România, dar care va cuprinde şi informaţii referitoare la distribuţie şi consum, preţuri sau standarde de calitate, a anunţat, vineri, MADR.

Sectorul vitivinicol este unul dintre cele mai dezvoltate sectoare ale agriculturii, cu cea mai mare rată de absorbţie a fondurilor europene în proporţie de 98% din Programul Naţional de Sprijin al României în sectorul vitivinicol, pentru perioada 2007-2014, cu investiţii importante în plantaţii viticole dar şi în tehnologie de ultimă oră.
Potrivit MADR, elementele studiului au fost agreate împreună cu reprezentanţii producătorilor, respectiv Organizaţia Naţională Interprofesionale Vitivinicole (ONIV), şi este realizat de Institutul de Cercetare pentru Economie Agriculturii şi Dezvoltare Rurală (ICEADR) din cadrul Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice.
'Sprijinirea producătorilor români este una dintre priorităţile mele. Este nevoie de sprijin pentru crearea de noi pieţe de desfacere. Sectorul vitivinicol fiind unul dintre cele mai dezvoltate cu produse de calitate, care a consumat toate fondurile europene pentru plantaţii noi, construcţii, modernizare şi dezvoltare, are nevoie de acest sprijin. Studiul de piaţă pe care l-am comandat ICEADR-ului este un prim pas pentru cunoaşterea pieţei din România. În primul rând, este nevoie ca românii să cunoască şi să înţeleagă că avem o tradiţie milenară în producerea vinului, importanţa consumului moderat de vin şi, nu în ultimul rând, faptul că este important să susţinem noi, românii, pe cei care produc produse româneşti. S-ar putea, dacă identificăm o necesitate şi surse de finanţare, să extindem acest studiu la piaţa intracomunitară sau mondială', a afirmat ministrul Agriculturii, Achim Irimescu.
Studiul va cuprinde regiunile viticole din Romania, sortimentul viticol al României, cererea şi oferta de struguri şi vin în România, distribuţia şi consumul de vin din România, consumul pe categorii de vârstă, preţurile de consum la struguri şi vin, standarde de calitate pentru comercializarea strugurilor de masă şi a vinului, conţinutul în zaharuri, sprijinul financiar acordat sectorului, etc.
Realizarea acestui studiu a debutat în 15 noiembrie 2016 şi va fi finalizat în 8 decembrie 2016.
Valoarea fondurilor alocate din bugetul Uniunii Europene (UE) pentru măsura de promovare a produselor agricole a crescut pe total UE de la peste 50 milioane euro în anul 2015 la aproximativ 111 milioane de euro în anul 2016 şi va creşte până la 200 milioane euro până în anul 2020, aspect care, conform estimărilor, va conduce la creşterea numărului şi valorii programelor de informare şi promovare a produselor agricole derulate de beneficiari români.
"Eficienţa acestor măsuri care valorizează şi sprijinul financiar primit în amonte conduce la creşterea pe termen mediu şi lung a fluxurilor comerciale cu produse agricole şi a exporturilor de vinuri de calitate, produse pe teritoriul naţional este relevată de evaluările periodice şi raportările care se efectuează pentru măsura de informare şi promovare a produselor agricole pe piaţa internă şi pe pieţele ţărilor terţe şi a celei de promovare a vinurilor în cadrul Programului Naţional de Sprijin în sectorul vitivinicol", precizează MADR.
Activitatea de promovare a produselor agricole, respectiv a vinurilor, înregistrează şi în România, din anul 2009 şi până în prezent, un trend crescător, în condiţiile derulării cu sprijinul financiar al Uniunii Europene şi de la bugetul de stat a 27 programe multianuale, în valoare totală de 23,77 milioane de euro.
Potrivit unei analize KeysFin publicate la începutul lunii noiembrie, afacerile din sectorul producţiei viticole din România ar putea depăşi, în 2016, nivelul de 723 de milioane de lei, peste valoarea din anul anterior, de 680 de milioane de lei, ţara noastră clasându-se pe locul 13 în topul mondial al producătorilor de vinuri.
În acelaşi timp, tot în acest an, producţia de vin a României a crescut cu 37%, la 4,8 milioane de hectolitri, iar numărul firmelor producătoare a ajuns la 217 companii certificate oficial. Cei mai mulţi producători se găsesc în Vrancea (69), Bucureşti (24), Prahova (18), Constanţa (11) şi Buzău (10).
De asemenea, cele mai importante companii, exclusiv pe acest cod CAEN, după cifra de afaceri înregistrată în 2015, erau: Cramele Recaş SA, Zarea, Vinexport şi Trade-Mark SA.
În 2015, cele mai importante zone producătoare erau: Vrancea, Buzău, Iaşi, Vaslui, Constanţa şi Dolj.
În prezent, România se află în top 5 la nivel european din punct de vedere al suprafeţei cultivate cu viţă de vie, cu cele peste 200.000 de hectare, şi pe locul 6 în UE din punct de vedere al producţiei.
Pe plan mondial, România se află, în prezent, pe locul 13, topul fiind condus de italieni, cu un volum al producţiei de vin de 48,8 milioane hectolitri in 2016, în scădere cu 2% de la 50 milioane hectolitri în 2015, urmaţi de francezi, cu 41,9 milioane hectolitri (- 12%) şi spanioli, cu 37,8 milioane hectolitri (+1%).

Sursa: AGERPRES

Înapoi la știri

Euroferma: Agricultura