Agricultura în România se practică, la o scară nepermis de largă, cu metode care ar fi trebuit să intre de mult în istorie, a declarat, miercuri, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Bucureşti (CCIB), Sorin Dimitriu.

"În ultimii douăzeci de ani au existat numeroase strategii de valorificare a potenţialului agricol al ţării noastre, multe dintre ele cu elemente valoroase, care au fost abandonate, rând pe rând, imediat ce iniţiatorul îşi pierdea portofoliul. Iată de ce agricultura s-a practicat şi se mai practică, încă, pe o scară nepermis de largă, cu metode care ar fi trebuit să intre demult în istorie. Pentru a nu mai avea rezultate doar când vremea este favorabilă este nevoie de două elemente. Pe de o parte, de o schimbare de mentalitate. Camera bucureşteană a subliniat, în nenumărate rânduri, că nu trebuie să mai aşteptăm 'ajutoare de la stat', care distorsionează competiţia pe piaţă, ci trebuie să utilizăm stimulentele permise de legislaţia Uniunii Europene, inclusiv în domeniul agricol", a explicat oficialul CCIB.

Pe de altă parte, potrivit sursei citate, este nevoie de o voinţă politică transpartinică de a pune în aplicare o strategie în domeniul agricol, care să ţină seama de potenţialul real al României şi de condiţionalităţile şi avantajele ce decurg din calitatea noastră de membru UE.
"Această strategie nu trebuie construită exclusiv pe fonduri europene, ci trebuie să încurajeze investiţiile străine directe în domeniul agricol. Subliniez acest lucru întrucât în exerciţiul financiar 2007-2013 România a demonstrat că nu are capacitatea de a atrage bani europeni. Problemele extrem de grave cu care se confruntă cei care au avut curajul să demareze un proiect cu fonduri comunitare - întârzieri în rambursarea sumelor avansate, desele schimbări ale regulilor în cursul jocului, birocraţia ridicată, personalul slab pregătit la nivelul autorităţilor de management - pot conduce, în viitor, la reticenţa oamenilor de afaceri de a apela la astfel de surse de finanţare şi nu asigură o dezvoltare corespunzătoare a agriculturii româneşti", a mai spus preşedintele CCIB.
Potrivit acestuia, după liberalizarea pieţei funciare, mulţi dintre micii agricultori, fără capacitatea financiară de a lucra mecanizat pământul, de a investi în sisteme de irigaţii şi de a-şi crea un sistem de distribuţie a produselor agricole vor dispărea de pe piaţă.

"În următorii ani, pe fondul liberalizării pieţei funciare, vom asista la apariţia unor ferme de dimensiuni medii şi mari. De altfel, strategia în domeniul agricol a României ar trebui să stimuleze apariţia unor astfel de ferme, mai ales a celor care integrează şi capacităţi de prelucrare a produselor agro-alimentare (dezvoltare pe verticală). Competiţia va deveni principala cauză a reaşezării structurilor economice. În România, mai ales în domeniul agricol, cultura managerială prezintă lipsuri semnificative. Se impune ca o prioritate pregătirea fermierului român pentru a putea participa cu succes la competiţia regională şi globală şi pentru a înţelege corect reaşezarea economiei. Factorul politic este obligat să asigure cadrul organizaţional şi reglementările ce se impun", a spus Dimitriu.

Înapoi la știri