Bazinele de retenţie folosite de spanioli pentru irigarea terenurilor agricole ar putea reprezenta o alternativă şi pentru România dar trebuie văzut care este efortul financiar pentru implementarea unui astfel de sistem, a declarat ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, într-un interviu pentru Radio România Actualităţi.

Ministrul Agriculturii conduce o delegaţie a MADR care efectuează, în perioada 17-19 iulie 2013, o vizită în Spania.
Potrivit ministrului, scopul principal al vizitei este schimbul de experienţă în ceea ce priveşte sectorul de irigaţii, urmând să fie analizate şi modalităţile în care trebuie implementate rezultatele obţinute împreună de cele două ţări la nivelul Consiliului de Miniştri cu privire la reforma Politicii agricole comune.
“Există aici (în Spania - n.r.) anumite bazine de retenţie pe care România nu le are. Există anumite practici prin care spaniolii reuşesc pe timp de noapte să pompeze atunci când energia este mai ieftină, să pompeze apa din principalele râuri în aceste bazine de retenţie, iar ziua cei care irigă folosesc această apă prin forţa gravitaţională, costurile de energie fiind în felul acesta mult mai mici decât în situaţia normală pe care o foloseşte România în momentul de faţă. Pompează în amonte apa din Dunăre, aceasta fiind principala sursă. Deci, din acest punct de vedere, cred că trebuie să ne gândim şi să studiem dacă nu cumva reprezintă o alternativă aceste bazine de retenţie şi pentru România şi să vedem care este efortul, până la urmă, financiar pentru a implementa un astfel de sistem”, a explicat Daniel Constantin pentru RRA.
Potrivit şefului de la Agricultură, instalaţiile de irigaţii pe care le folosesc spaniolii reprezintă un punct de interes şi pentru că ele au menirea să eficientizeze atât gestiunea apei, cât şi gestiunea energiei.
În cadrul vizitei, ministrul român şi omologul său spaniol, Miguel Arias Canete, s-au întâlnit cu preşedintele Federaţiei Utilizatorilor de Apă din Spania şi cu preşedintele Comisiei de agricultură din Camera Deputaţilor din Spania. De asemenea, Daniel Constantin a vizitat şi Centrul Naţional de Irigaţii, unde există o fermă experimentală în care toate instalaţiile de irigaţii sunt prezentate celor care vor să le utilizeze.

“Există o preocupare de generaţii a celor din Spania. Practic, cetăţenii spanioli se nasc cu această preocupare, de a gestiona într-un mod eficient resursa de apă. Şi, din acest punct de vedere, preocuparea este constantă. Vreau să vă dau doar un exemplu: dacă apa nu ar fi utilizată într-un mod eficient, pe perioada de vară, iulie şi august, n-ar putea supravieţui o populaţie de 47 de milioane de persoane şi resursele pe care le au ar putea ajunge la doar trei-patru milioane de locuitori. (...) Ca să vorbesc practic, experienţa spaniolă este extrem de utilă pentru noi, pentru minister, pentru experţii care astăzi caută soluţii pentru ca sectorul de irigaţii să fie modernizat, în primul rând, în România. Şi aici vorbim de mai multe componente; în primul rând sursa de apă, în al doilea rând, modalitatea în care reuşim să gestionăm eficient o resursă pe care o avem. Spaniolii o au mai puţin decât românii, dar totuşi o gestionează ceva mai bine”, a mai spus Constantin.
Acesta a arătat că, pe parcursul anului trecut, costul final pe care l-au plătit fermierii români pentru irigaţii s-a redus, în medie, cu 20% urmând ca şi în acest an scăderea costurilor să fie, probabil, tot de două cifre.
“Anul trecut am încercat să folosim exact ce fac şi spaniolii, să folosim energia pe timp de noapte, să irigăm pe timp de noapte, pentru că atunci costurile sunt mult mai mici. Anul 2013 a venit cu măsuri suplimentare, şi anume: prin revizia tehnică am reuşit să aducem apa mai aproape de fermieri, când au avut nevoie, şi vă reamintesc că, desigur, au fost ploi în România care au ajutat, sunt ploi care ajută cultura, dar în luna mai, atunci când vorbeam şi preconizam cu toţii seceta, a fost o perioadă în care culturile aveau nevoie de apă. Au avut apă, pentru că am reuşit să aducem apa pe canale mai aproape, fără să fie costuri pentru fermieri, mai aproape către aceştia. În egală măsură am reuşit, prin diverse acte normative, să transformăm Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare, suntem în proces de acreditare acum, în cumpărător direct pe piaţa de energie. În felul acesta nu numai că reducem de la zece la opt, dar costul final va fi redus considerabil prin achiziţia directă de energie de pe piaţa liberă, de pe bursă”, a mai spus şeful MADR.

O altă temă abordată cu omologii spanioli a fost cea referitoare la îmbunătăţirea funcţionării lanţului agro-alimentar, ministrul amintind de două proiecte legislative din Spania referitoare la lanţul agro-alimentar şi la cooperativele agricole. Potrivit acestuia, Spania are, în prezent, un număr imens de cooperative, peste 4.000, care funcţionează, iar acum încearcă, printr-o nouă lege, să reducă numărul acestora, pentru o eficientizare a activităţii.
“România este în faza în care trebuie să vorbească despre beneficiile acestor cooperative moderne pe care vrem să le înfiinţăm şi după aceea, sigur, să ne gândim la eficientizarea acestora. Dar proiectul de lege este studiat şi de către experţii români care m-au însoţit aici şi care sigur că vor discuta şi în România”, a mai spus Constantin.

Referitor la Politica Agricolă Comună, ministrul Agriculturii a menţionat că şi Spania şi România sunt beneficiare. Potrivit acestuia, pe zona de dezvoltare rurală, dar şi pe pilonul I, Spania primeşte, în perspectiva 2014-2020, mai mult decât a primit în 2007-2013, în timp ce România are o creştere importantă pe pilonul I, pe plăţile directe, dar bani mai puţini pe zona de dezvoltare rurală.

Înapoi la știri